(P) Migdalele – valori nutriționale și beneficii pentru sănătate. De ce să le adaugi în dieta ta

De Stanescu Daria, Marți, 11 februarie 2025, 10:38

Migdalele au câștigat popularitate datorită aromelor fine și a texturii crocante, devenind un ingredient apreciat în diferite planuri alimentare. Unul dintre motivele pentru care sunt atât de îndrăgite este conținutul ridicat de vitamina E, nutrient recunoscut pentru potențialul său de a susține sănătatea pielii și a sistemului imunitar.

Totuși, valoarea lor nu se oprește la acest singur element. Migdalele pot fi o gustare versatilă, ușor de inclus atât în rețete dulci, cât și sărate. Aceste semințe sunt considerate de mulți specialiști o opțiune valoroasă în dietele echilibrate, mai ales în contexte unde se caută echilibrarea aportului de proteine, grăsimi sănătoase și fibre. Acum se observă un interes tot mai mare pentru integrarea migdalelor în diverse regimuri alimentare, inclusiv în planurile care vizează o dieta fara gluten, deoarece produsul în sine nu conține gluten în mod natural.

Migdalele – ce valori nutriționale au

Migdalele sunt, de fapt, semințele fructului migdalului, un pom înrudit cu piersicul. Asta poate fi un detaliu interesant pentru cei care asociază migdalele direct cu familia nucilor. În spatele acestei diferențe se ascunde și explicația aromei lor ușor dulci, ce amintește unora de fructele din aceeași familie.

Pe lângă conținutul bogat de vitamina E, migdalele pot furniza și o cantitate importantă de proteine. În general, aproximativ 28 de grame de migdale (o mână mică) conțin peste 6 grame de proteine. În plus, aceste semințe aduc acizi grași mononesaturați, cunoscuți ca grăsimi bune, care pot avea efect benefic în menținerea echilibrului lipidic din organism. Mai pot fi găsite și cantități rezonabile de magneziu, calciu și fier, elemente ce pot sprijini procese fiziologice variate.

Migdalele sunt totodată apreciate pentru conținutul lor de fibre, un aspect pe care multe persoane îl urmăresc atunci când doresc o digestie mai bună. Chiar dacă nu există o rețetă magică ce să asigure rezultate sigure în menținerea sănătății digestive, o alimentație variată, care să includă și surse de fibre precum migdalele, și mai ales o paletă cât mai diversă de fructe și legume, ar putea contribui la o stare generală mai bună.

Beneficiile migdalelor

Printre potențialele beneficii ale migdalelor se află senzația de sațietate pe care o pot oferi. Gustările dintre mese joacă adesea un rol important în echilibrul energetic de peste zi, iar migdalele, prin proteinele și grăsimile sănătoase conținute, pot ajuta la menținerea unui nivel de sațietate mai ridicat. Persoanele care încearcă să-și gestioneze pofta de mâncare pot lua în considerare migdalele ca o variantă de gustare, dar fără a uita moderația.

Migdalele pot susține și eforturile de reglare a profilului lipidic. Grăsimile mononesaturate și conținutul lor de antioxidanți (precum vitamina E) pot contribui la menținerea sănătății sistemului cardiovascular. Asta nu înseamnă că migdalele garantează un nivel optim de colesterol sau previn automat problemele cardiace, însă pot fi o componentă utilă într-un stil de viață echilibrat, completat de mișcare și alegeri alimentare benefice.

Unele surse menționează și faptul că aceste semințe pot avea un rol în sprijinirea sănătății oaselor, prin aportul de calciu și magneziu. Niciun aliment nu poate oferi o protecție completă împotriva afecțiunilor osoase, dar combinarea migdalelor cu alte surse de calciu (cum ar fi lactatele sau alternativele vegetale îmbogățite) ar putea constitui un plus pentru menținerea rezistenței osoase, mai ales pe termen lung.

Preparate în care să incluzi migdale

Există destule ocazii în care migdalele își pot găsi locul în farfurii, fie în rețete dulci, fie în preparate sărate. De exemplu, pot fi adăugate într-o salată verde alături de legume proaspete și bucăți de brânză, pentru a aduce un contrast de textură și un plus de grăsimi sănătoase. Persoanele care preferă salatele cu puțină dulceață pot presăra câteva migdale feliate pe deasupra, combinându-le cu fructe precum merele sau perele pentru o gustare sau masă ușoară.

Alte contexte în care migdalele pot fi de ajutor sunt cele legate de micul dejun. Fulgii de ovăz, iaurtul sau chiar terciurile pe bază de pseudocereale (hrișcă, quinoa) pot deveni mai interesante când se adaugă migdale. Se poate chiar măcina o parte dintre migdale pentru a obține o pudră fină ce ar putea fi folosită într-un aluat pentru clătite, mai ales dacă se urmărește o rețetă fără prea multă făină clasică. Pentru persoanele care preferă băuturile vegetale, laptele de migdale devine adesea un înlocuitor al laptelui obișnuit, fiind apreciat pentru gustul fin și aportul caloric moderat.

În zona deserturilor, migdalele se pot regăsi în torturi, prăjituri sau biscuiți. Există rețete de brownie și chec cu făină de migdale, care pot fi potrivite în cazul celor care doresc să reducă proporția de făină de grâu. Totuși, aceste rețete pot avea un conținut caloric semnificativ, fiind necesar un echilibru în porțiile consumate. Persoanele care doresc să experimenteze pot să pregătească și un soi de cremă tartinabilă din migdale (un fel de unt de migdale), excelentă pe pâine prăjită sau chiar lângă legume proaspete, dacă se preferă o aromă sărată.

Concluzie

Migdalele pot fi considerate o sursă valoroasă de nutrienți, având potențialul să contribuie la menținerea senzației de sațietate, la echilibrarea profilului lipidic și la diversificarea preparatelor din meniu. Indiferent că sunt consumate ca gustare, adăugate în salate ori folosite în deserturi, pot completa o alimentație echilibrată și pot oferi acel plus de savoare și textură de care mulți au nevoie. Deși nu vor rezolva problemele de sănătate peste noapte, integrarea migdalelor în rutina zilnică poate reprezenta un pas simplu și gustos spre un stil de viață mai atent la propria stare de bine.