(P) Somnolența nu e lene: Află de ce apare și ce rol are alimentația

De Stanescu Daria, Miercuri, 25 iunie 2025, 11:36

Ai dormit opt ore, ai băut o cafea, ai ieșit pe ușă și totuși… pleoapele par grele și ești epuizat? De ce te simți așa? Să fie lene sau e mai mult de atât? Hai să descoperim ce se ascunde în spatele acestei senzații. S-ar putea ca adevărul să nu țină de voință, ci de chimia fină a organismului tău.

Când starea de somnolență nu înseamnă delăsare

Starea de somnolență este ca o ceață mintală care ne coboară peste gânduri ca o plapumă grea. Mulți o confundă cu lenea, cu lipsa de ambiție sau comoditatea. În realitate, ea este un semnal de alarmă transmis de creier, o manifestare a unui dezechilibru ce nu trebuie ignorat.

Medicii definesc somnolența diurnă excesivă ca o dificultate constantă de a rămâne treaz și alert în timpul zilei, în special în momente de activitate redusă. Spre deosebire de oboseală – unde corpul e vlăguit, dar mintea poate rămâne activă – somnolența implică o forță magnetică irezistibilă care te trage spre somn. Când apare zilnic, timp de luni de zile, nu mai vorbim de o întâmplare trecătoare, ci de un semnal serios care cere investigație și înțelegere.

Ce legătură are alimentația cu starea de somnolență?

Ai observat cum, după un prânz copios, mintea intră într-o pâclă moale, iar ochii se îngreunează? Nu e o coincidență. Alimentația joacă un rol fundamental în reglarea stării noastre de vigilență sau somnolență.

După masă, sângele se concentrează în zona digestivă, iar o parte din oxigenul destinat creierului este redirecționată către stomac. Pe lângă asta, mesele bogate în carbohidrați simpli și grăsimi cresc nivelul de insulină, care influențează secreția de serotonină și melatonină – hormonii relaxării și somnului.

Alimentele bogate în triptofan (precum brânza, laptele sau carnea de curcan) pot accentua starea de somnolență, mai ales dacă sunt consumate în exces. În schimb, o alimentație echilibrată, bazată pe legume, proteine slabe și carbohidrați complecși poate susține energia pe termen lung și claritatea mintală.

Somnolența, oglinda nevăzută a dezechilibrelor interioare

Este important să înțelegem că uneori starea de somnolență este doar vârful aisbergului. Tulburări precum apneea în somn, hipotiroidismul, diabetul sau depresia pot fi rădăcinile adânci ale acestei stări. Așa cum un geam aburit indică o diferență de temperatură, somnolența poate semnala un dezechilibru metabolic, hormonal sau neurologic.

Și aici intră în scenă un aliat al medicinei moderne: neurofeedback. Această tehnologie permite o analiză în timp real a activității cerebrale, dezvăluind dacă tiparele tale neuronale susțin vigilența… sau o sabotează. Cu ajutorul BrainMap, putem detecta zonele de hipofuncționare cerebrală și interveni pentru reglare, antrenând creierul să susțină starea de alertă și claritate.

Trăim într-o societate în care energia este glorificată, iar odihna este tratată ca o vină. Însă nu toți cei care cască la birou sunt leneși. Uneori, aceștia poartă în tăcere povara unei tulburări nediagnosticate sau a unei diete dezechilibrate. Să fim mai atenți. Să punem întrebări. Să ne ascultăm corpul înainte de a-l condamna. Poate somnolența nu e un defect personal, ci un simptom. Poate cafeaua de dimineață ascunde o nevoie mai profundă: de echilibru, de grijă, de înțelegere.

Foto: Freepik