:quality(75)/https://retete.unica.ro/wp-content/uploads/2025/10/reteta-de-burek--placinta-cu-branza-sarata.png)
Reţeta de burek – plăcintă cu brânză sărată. Puține preparate pot spune o poveste culinară la fel de bogată și de diversă ca burekul, această plăcintă cu brânză sărată care traversează granițele, culturile și generațiile. Născut în perioada Imperiului Otoman, burekul s-a răspândit rapid din Anatolia până în Balcani, devenind un simbol al gastronomiei din Serbia, Bosnia, Macedonia, Croația, Grecia și chiar România.
Astăzi, fiecare regiune are propria versiune – un burek spirală, rulouri fine, foi suprapuse sau plăcintă rotundă. Dar indiferent de formă, esența rămâne aceeași: aluat subțire, brânză sărată și un gust inconfundabil de acasă.
Burekul este una dintre acele rețete balcanice care nu au nevoie de prezentare. Crocant la exterior, moale și bogat la interior, acest preparat simplu a devenit o legendă a bucătăriilor din Serbia, Bosnia, Macedonia, Grecia și chiar România. Totuși, între un burek banal și unul memorabil există o linie fină – iar secretul stă în tehnică, echilibru și câteva detalii aparent mărunte, dar decisive.
Fie că le faci manual sau le cumperi, foile trebuie să fie fine, elastice și suficient de subțiri pentru a se coace uniform. Cele mai bune sunt foile de phyllo proaspete, nu congelate, iar înainte de asamblare trebuie unse uniform cu ulei sau unt topit – pentru un burek care foșnește la fiecare mușcătură.
Un burek autentic nu se face cu orice brânză. Ideal este să folosești o brânză sărată maturată – cum ar fi telemeaua de oaie, feta sau o combinație de brânză de vaci și feta. Secretul este echilibrul: brânza trebuie să fie suficient de sărată ca să dea gust, dar nu excesivă, altfel va acoperi aroma fină a foilor.
Burekul are nevoie de grăsime pentru a fi crocant, dar fără a deveni îmbibat. Unge fiecare foaie cu o pensulă subțire, nu turna uleiul direct. Dacă vrei un gust mai bogat, combină uleiul cu puțin unt topit – vei obține o aromă de patiserie fină, fără a pierde textura.
Nu presa brânza prea tare între foi. Las-o puțin afânată, astfel încât aerul să circule și să se creeze acel contrast perfect între straturile crocante și miezul moale. Dacă amesteci ouă sau iaurt, fă-o ușor, fără să transformi compoziția într-o pastă densă.
Poți face burek sub formă de melc, rulouri sau foi suprapuse. Indiferent de formă, nu strânge aluatul prea tare – trebuie să respire. Melcul, de exemplu, se coace uniform și oferă un aspect spectaculos, perfect pentru o prezentare elegantă.
Un burek reușit se coace la 200 grade Celsius, într-un cuptor bine preîncălzit. Primele 10 minute sunt esențiale – foile trebuie să prindă culoare și să se stabilizeze. După aceea, redu temperatura la 180 grade Celsius și lasă-l să se coacă lent, pentru un interior moale și aromat.
Chiar dacă miroase divin, nu tăia burekul imediat ce-l scoți din cuptor. Lasă-l 10-15 minute să se așeze. În acest timp, foile devin mai crocante, iar umplutura capătă consistența perfectă.
Burekul este excelent cald, dar la fel de bun și rece. În Balcani, se servește adesea alături de iaurt rece sau ayran, combinația ideală între sărat, crocant și cremos.
Un burek autentic nu are nevoie de artificii, ci de respect pentru simplitate. Este dovada că puține ingrediente, alese cu grijă și tratate corect, pot crea o capodoperă culinară. Crocant, sărat, aromat și incredibil de reconfortant, burekul rămâne unul dintre cele mai iubite preparate ale bucătăriilor din sud-estul Europei – și, odată ce-l faci cum trebuie, devine greu de uitat.
Originea burekului se leagă de orașul Bursa, din Turcia, unde era pregătit în atelierele de patiserie ale sultanilor. De acolo, rețeta s-a răspândit în tot Imperiul Otoman și a fost adaptată în funcție de ingredientele locale. În Bosnia, burekul este umplut adesea cu carne, în Grecia se numește bougatsa când e dulce și tyropita când e sărat, iar în Serbia și Macedonia varianta clasică este cea cu brânză sărată.
Deși simplu în aparență, burekul a devenit mai mult decât un preparat – este o punte culturală între popoare. Se servește la mic dejun, la prânz sau ca gustare de drum, fiind nelipsit din brutării și piețe, unde aroma lui proaspăt scoasă din cuptor atrage localnicii și turiștii deopotrivă.
Ceea ce face burekul special este contrastul perfect între textura crocantă a foilor și umplutura moale, sărată, bogată în gust. Este genul de preparat care reușește să fie în același timp rustic și rafinat – potrivit atât pentru o masă în familie, cât și pentru o vitrină de patiserie urbană.
Deși este considerat un preparat de patiserie, burekul oferă un echilibru interesant de nutrienți:
Brânza sărată furnizează proteine, calciu și grăsimi sănătoase, contribuind la sațietate.
Aluatul filo adaugă carbohidrați care oferă energie rapidă, fiind ideal pentru micul dejun.
Uleiul de măsline sau untul aduc grăsimi esențiale și o aromă bogată specifică regiunii mediteraneene.
În porții moderate, burekul poate fi parte dintr-o dietă echilibrată, mai ales când este servit alături de iaurt natural sau o salată proaspătă – combinație clasică în Balcani.
Pentru locuitorii din Balcani, burekul este un simbol al ospitalității și al tradiției. Se pregătește în casă pentru familie, se oferă oaspeților și se cumpără în grabă din brutării dimineața, împărțit pe drum. Este acel tip de mâncare care spune povești – despre copilărie, călătorii și simplitatea gusturilor care nu se uită.
Burek nu este doar o plăcintă cu brânză sărată; este o poveste despre diversitate și unitate. Fiecare regiune îi dă o notă personală, dar spiritul său rămâne același – gustul cald, reconfortant și autentic al Balcanilor. Un preparat care nu se demodează, pentru că adevărata tradiție nu are nevoie de reinventare.
Sursa foto: Shutterstock
Alte rețete delicioase de plăcintă
Plăcintă de rubarbă şi fructe de pădure