Reţetele cu carne de miel sunt prea rar pregătite din păcate pentru câte beneficii au. Această carne este săracă în grăsimi saturate – doar 36% din grăsimile conţinute sunt saturate, restul sunt poli şi mono nesaturate, deci sunt grăsimi „bune”. În plus, carnea de miel este bogată în proteine, astfel că 100 de grame de miel conţin 50% din necesarul de proteine zilnic pentru un bărbat.
Iar beneficiile nu se opresc aici. Atâta timp cât alegi reţete sănătoase, friptura de miel este bogată în vitamine din grupul B, zinc şi seleniu, astfel că previne anemia, reglează glicemia, previne bolile de inimă şi cancerul.
Carnea cea mai bună provine de la mielul hrănit cu iarbă. Este mai slabă, are mai puţine calorii, o aromă mai delicată şi e mai bogată în vitamina E şi acizi graşi esenţiali. De asemenea, ca să-şi păstreze proprietăţile carnea ar trebui să nu fie prajită, iar dacă este friptă pe grătar să nu se ardă pentru că astfel se eliberează substanţe cancerigene.
Pentru a alege carnea cea mai proaspătă trebuie să o analizezi bine în lumină naturală şi să o atingi. Carnea proaspătă şi nealterată de miel este de un roz mai deschis sau mai închis, însă nu ar trebui să fie gri sau maro şi nici să nu miroasă a amoniac sau a sulf. Când o atingi, carnea de miel nu trebuie să fie lipicioasă.
În România, carnea de miel face parte din tradiţia culinară a Paştelui, chiar dacă uneori este înlocuită cu cea de ied. Ciorba de miel, stufatul, drobul, coastele de miel la tavă sunt doar câteva din reţetele tradiţionale. Orice ai prepara, carnea de miel are un gust deosebit când este combinată cu ceapă verde, mărar, rozmarin, usturoi.
În reţetele de friptură se poate adăuga vin, care dă cărnii o frăgezime şi o aromă delicioase.
Dacă noi mâncăm carne de miel doar de Paşte, în alte ţări ea se consumă foarte des. De pildă în zonele mediteraneene, tradiţia culinară include multe reţete cu miel. La fel şi în nordul Africii, în orientul Mijlociu, vestul SUA. Şi în nordul Europei şi Australia, carnea de miel este inclusă în multe reţete tradiţionale.
Ficatul de miel este cel mai frecvent consumat dintre organele animale în Anglia, dar şi în alte părţi ale lumii. Rinichii de miel sunt un mic dejun apreciat în Irlanda, iar celelalte organe sunt folosite în multe reţete tradiţionale. În unele ţări, testicolele de miel sunt o delicatesă foarte apreciată.